Privind mai departe de greutatea ideală – Malnutriția

Privind mai departe de greutatea ideală – Malnutriția

18.08.2021


Malnutriția (nutriţia defectuoasă) este cel mai adesea asociată cu denutriţia sau subnutriţia, tulburări caracterizate prin deficit caloric/proteic. Malnutriția se poate regăsi în egală măsură și în cazul indivizilor cu exces ponderal, ca urmare a unei alimentații hipercalorice însă cu un aport neoptim de micro și macronutienți.

Indiferent de greutatea corporală şi aportul caloric, în contextul unei alimentații defectuoase, orice individ poate dezvolta un deficit de nutrienţi (proteine, vitamine, minerale).

Când discutăm despre IMC (indicele de masă corporală), încadrarea în categorii precum subponderalitate, normoponderalitate, supraponderalitate sau obezitate este foarte utilă pentru clinician, dar cel mai adesea insuficientă. Dacă în cazul unei persoane subponderale deficitele nutriţionale sunt adesea luate în calcul, în cazul unei persoane normoponderale sau supraponderale/obeze acestea sunt cel mai adesea trecute cu vederea.

Deşi poate părea surprinzător, o greutate normală şi o dezvoltare armonioasă nu garantează un status nutriţional optim, iar această categorie populaţională nu se adreseaza medicului sau intrepretează greşit sau târziu semnele şi simptomele unei nutriţii necorespunzătoare în raport cu cerinţele organismului.

Cauzele malnutriţiei sunt multiple şi variate, pornind de la venituri mici, lipsa accesului la hrana corespunzătoare, boli cronice/afecţiuni debilitante, probleme stomatologice, alergii alimentare, până la tulburări de apetit, stres, acces facil la alimente tip fast-food, afecţiuni psihiatrice

Din punct de vedere clinic, semnele şi simptomele unui status nutriţional deficitar sunt nespecifice şi afectează diferit grupele populaţionale. Infertilitatea/subfertilitatea, astenia, scăderea puterii de concentrare, slăbiciunea musculară, oboseală marcată dupa eforturi mici, infecţiile frecvente, vindecarea lentă a ranilor pot reprezenta manifestări ale unei nutriţii necorespunzătoare.

Consecinţele unui astfel de dezechilibru calitativ/cantitativ sunt reprezentate de afecţiuni precum diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, aritmiile cardiace, hipertensiunea arterială, anemia feriprivă/pernicioasă, afecţiunile tiroidiene, alopecia, fisurile cutanate, rahitismul, osteomalacia, osteoporoza, pancreatita, tulburările de tranzit intestinal, pelagra, scorbut, depresie, confuzie etc.

Pentru a preveni sau trata aceste afecţiuni dar şi pentru a creşte calitatea vieţii , se recomandă evaluarea statusului nutriţional tinând cont de datele anamnestice (vârsta, sex, alergii, intoleranţe, preferinţe culinare, obiceiuri alimentare, factori sociali, religioşi culturali, economici, nivelul de activitate fizică, afecţiuni concomitente), prezentarea clinică (greutate, înălţime, date antropometrice, semne ale unui deficit/exces nutriţional) analize de laborator (hemoleucogramă, glicemie, profil lipidic, proteine, magneziu, calciu, fosfor, vitamina A, D, K, E, C, grupul vitaminelor B, sodiu, potasiu, iod, etc) şi evaluări suplimentare la nevoie (radiografii, ecografii, osteodensitometrie, computer tomograf, evaluare oftalmologică sau stomatologică, etc).

Interventia medical-nutrițională implică o evaluare amănunțită a pacientului din punct de vedere al patologiilor de fond, analizelor de laborator iar recomandările sunt în concordanță cu particularitățile și nevoile individuale ale pacientului

Numai în urma unei evaluări corecte şi amănunţite se poate vorbi despre o intervenţie medical-nutriţională ţintită, cu accent pe particularităţile şi nevoile individuale, cu posibilitatea de a creşte sau limita anumite componente ale dietei precum carbohidraţii, proteinele, lipidele, alcoolul, fibrele alimentare, vitaminele, mineralele sau substanţele bioactive precum fitonutrienţii sau probioticele.

Nutriţia terapeutică are la bază recomandările generale pentru un stil de viaţă sanogen (sănătos), care au fost adaptate cerinţelor individuale, cu scopul de a opri sau ameliora un proces patologic, în acelaşi timp ţinând cont de preferinţele culturale, personale, factorii socio-economici şi obiceiurile religioase.

Bibliografie:

  1. Tratat Roman de Boli Metabolice. Vol. 1; Editura Brumar; Timisoara; 2010
  2. Krause’s Food & the Nutrition Care Process (Krause’s Food & Nutrition Therapy). Mahan MS RD CDE, L. Kathleen; Raymond MS RDN CSG, Janice L. Saunders 2016
  3. Evaluation of nutritional status. S Curtas, G Chapman, M M Meguid. Nurs Clin North Am. 1989 Jun; 24(2):301-13.

Scris de Dr. Alexandra Munteanu

Mai multe articole

Medicamente disponibile pentru tratamentul obezitatii / excesului ponderal

1.07.2024

RMN-ul de sân, un aliat extraordinar în prevenția sau monitorizarea afecțiunilor mamare

18.12.2023

Tiroidita Hashimoto – cea mai frecventă boală autoimună

25.05.2022

Infertilitatea – investigații de bază pentru elucidarea principalelor cauze

25.05.2022

Indicele glicemic - rolul său în alimentația din diabet

25.05.2022